Cat costa de fapt un vot?

Din patru in patru si din cinci in cinci ani votam. Patru sau cinci ani unii oameni isi cumpara ziare, le citesc. Se uita la stiri, schimba canalul, schimba opinia, isi ajusteaza usor sau radical viata, perspectiva, optiunile. In timpul asta muncesc, cheltuiesc, platesc impozite, se iubesc se despart, traiesc viata... Votul lor e scump, politicienii lu' peste fript trebuie sa convinga. Asta presupune un plan insotit de fapte, asta presupune o vointa determinata, conturata, incapatanata de a infaptui binele social. Si asta iarasi costa si nu iese comision, futu-i!

Sau nu... Mai bine mergi la niste amarati pe care nu-i baga nimeni in seama, dar nimeni. Dai un mic, un suc, o apa, un tricou, strangi o mana, canta o manea si unii dintre oamenii aia simplii ,amarati, chinuiti, inraiti de lipsuri, gata sa sfasie sa calce in picioare pentru apa plata se hotarasc pe loc, in clipe. Pret de un fasait de Cola, cat ai imbraca un tricou, pret de o privire poate. Ei primesc nu lucruri, ci atentie, li se da importanta, ei pot face diferenta pentru ca un vot e un vot. Baza piramidei sociale, oamenii astia se imbulzesc in procente cu doua cifre in fiecare zi la linia "pragului de saracie" sperand ca sutul in cur pe care viata li-l administreaza "on regular basis" ii va face sa treaca linia aia blestemata . Votul lor e ieftin iar ei sunt multi. Duminica votez!